Arta poetica moderna – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – L. Blaga (eseu)

Arta poetica moderna

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – Lucian Blaga

Structura eseu

Realizati un eseu de 5-6 pagini in care sa comentati viziunea despre lume asa cum reiese dintr-o opera, apartinand poetului Lucian Blaga, avand in vedere:

  • Incadrarea poetului in perioada literara si sfera de preocupari (filozof, prozator..)
  • Specificarea unor opere apartinand fiecarui domeniu (proza – Hronicul si cantecul varstelor, folozof – strilogii)
  • Sistemul filozofic blagian (cunoasterea, metaforele)
  • Dezvoltarea operei poetice pe etape (prima baza)
  • Aparitia operei
  • Indicarea ipotezei (arta poetica moderna cu influenta expresionismului)
  • Comentarea titlului
  • Tema, subteme, motive literare
  • Comentarea versurilor cu citate evidentiind viziunea asupra cunoasterii
  • Stilul artistic
  • Metrica si prozodia (tehnica ingambamentului + vers liber)
  • Concluzia
  • Opinia

Autor

Lucian Blaga a fost un filozof, poet, dramaturg, traducator, jurnalist, profesor universitar, academician si diplomat roman, marcand perioada interbelica prin personalitatea sa impunatoare. Ca si exemple de opere pentru poezie avem Poemele luminii (1919) si Pasii profetului (1921), pentru dramaturgie avem Zamolxe, Mister pagan (1921), pentru proza avem Hronicul si cantecul varstelor, iar pentru folozofie strilogii.

Lucrarile sub forma de triologie: striologia culturii, a valorii si a cunoasterii surprind viziunea folozifica a lui Lucian Blaga in care se dezvolta cu privire la poezie 2 concepte operationale: cunoasterea si stilul.
Filozoful Lucian Blaga defineste 2 tipuri de cunoastere pornind de la simbolistica luminii ce primeste astfel sens metaforic. Cunoasterea luciferica specifica poetului este contrara ratiunii si logicii, avand ca scop potentarea misterului universului pe care prin poezie, poetul il ascunde in metafore.

Cunoasterea paradisiaca este specifica oamenilor de stiinta sau celor logici si rationali care, cu ajutorul inteligentei descifreaza universul, explicandu-i tainele. Cele doua tipuri de cunoastere sunt antitetice, scopul lor fiind diferit: cunoasterea poetului protejeaza tainele universului in cuvinte, iar cunoasterea rationala distruge misterul.

Stilul artistic specific poeziei blagiene se bazeaza pe metafora, un element important al filozofiei culturii si cunoasterii. Astfel, in conceptia ganditorului, poet se diferentiaza metafora plasticizanta care da concretete termenilor fara a le imbogati continutul, specifica timpului de cunoastere paradisiaca si metafora revelatorie care defineste un mister essential prin insusi continutul lui.

Se contureaza astfel un ansamblu al poeziei modern in viziunea lui Lucian Blaga dominate de simbolistica luminii asociata ideii de cunoastere.

Obiectul cunoasterii luciferice este intodeauna un mister care pe de o parte se arata prin semnele sale si de pe o alta parte se ascunde dupa semnele sale […] Cunoasterea luciferica provoaca o criza in obiect <<criza>> in sensul unei despicari care rapeste obiectul echilibrului launtric.

Etape de creatie

Etapele creatiei poetice se organizeaza in functie de eul liric ce-si gaseste ipostaze diferite de acceptare sau de negare a universului. Se reflecta astfel raportul sinelui cu universul: eul stihial dezlantuit, eul de tip problematizator, intrebator, eul alienat, instrainat, eul reconcilian.

Etapele creatiei blagiene in numar de 4 se incadreaza in volume representative ce urmaresc elemente moderne expresioniste sau de tip traditionalist:

Prima etapa este inceputul poetic sta sub semnul expresionismului mitic si spiritualist. Blaga marturiseste ca vine catre expressionism din directia unui “traditionalism metafizic autohton”. El respinge caricaturalul si grotescul cultivat de expresionistii germani, manifestandu-se euforic si extatic. Imaginea existentei si a lumii este inclusa de o unitate cosmica. Exarcebarea eului, isteria vitalista, elanul dianisiac.

A doua etapa incepe cu volumul “In marea trecere” (1924) si continuand cu “Lauda somnului” (1929) “rupture antalogica” dintre eul liric si univers se precizeaza. Vitalismul este inlocuit prin intrebarile tulburatoare asupra sensurilor existentei. Poezia tinde catre interioritate pura, fara imagine.

A treia etapa contine volumele “La cumpana apelor” (1933) si “La curtile dorului” (1938) marcheaza o mai accentuate inspiratie folclorica. Misterul este insufletit de regresiune. Ipostaza alienarii, tagaduitoare a eului, particularitatile tematice si stilistice indreapta poezia spre blagianism.

Ultima etapa este reprezentata de schimbarea zodiei se produce odata cu volumul “Nebanuitele trepte” (1943) si se manifesta plenar in postume. Dupa etapa negatiei antalogice, volumul aduce reconcilierea cu sine, prin forta inefiabila a cantecului.

Opera

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este asezata in fruntea primului volum a lui Lucian Blaga, Poemele luminii (1919).

Ipoteza

Opera este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia poet – lume si poet – creatie, avand influente de expresionism.

Explicare titlu

Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. Pronumele personal “eu”este asezat orgolios in fruntea primei poezii din primul volum, adica in fruntea operei. Plasarea initiala poate corespunde influentelor expresioniste din volumele de tinerete, dar mai ales exprima atitudinea poetului – filozof de a proteja misterul lumii, izvorata din iubire. Verbul la forma negativa “nu strivesc” exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciferica/poetica. Metafora revelatorie “corola de minuni a lumii”, imagine a perfectiunii, a absolutului.

Tema si motive literare

Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine ale universului, cunoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire. Ca si motive literare avem luna, taina, flori, ochi, buze, etc.

Interpretare secvente

Opera se bazeaza pe o structura antitetica in care se identifica 3 secvente.

Prima secventa lirica contine primele 5 versuri ale poeziei in care eul poetic defineste viziunea proprie asupra universului.
Secventa a doua este cuprinsa de la versul 6 pana la versul 14. Ultima secventa lirica curpinde ultima parte a poeziei pana la versul 20 in care se reia ideea de iubire a universului asupra caruia se reflecta cunoasterea luciferica.

Poezia debuteaza cu sintagma titlu in care se reia in mod simbolic metafora perfectinii universului. Forma negativa a verbelor nu strivesc, nu ucid semnifica o acceptare a lumii in perfectiunea ei vazuta prin prisma cunoasterii luciferice. Mintea impune ratiune opusa menirii poetului identificata in versul “in calea mea”. In ampla enumeratie “in flori, in ochi, pe buze ori morminte” se afla universul identificat prin elementele lui de baza: florile arata misterul frumusetii si al vietii, ochii surprind misterul sinelui, buzele subliniaza taina cuvantului si a iubirii, iar mormintele taina mortii.

Metafora luminii “lumina altora” reprezinta cunoasterea de tip paradisiaca a carui scop este perceperea universului.
Ca urmare, vraja nepatrunsa va fi descifrata, iar universul isi va pierde farmecul din adancimile de intuneric.
Si pentru ca menirea poetului este de a scrie poezie schimband mentalitati datorita puterii cuvantului va reusi sa aduca si mai spornic taina universului.

Se compara cu luna motiv, literar romantic, astru ceresc, ce il inspira si da farmec noptilor. Fiorii de sfant mister sunt de neinteles pentru neinitiati, pentru rationali si intelegere, scopul fiind de a metaforiza universul sub ochii poetului care se inspira din toate tainele acestuia: din frumos si viata (flori), din cunoasterea de sine si existenta (ochi), din iubire si cuvant (buze), din marea taina a mortii, marea trecere (morminte).

Opera se organizeaza datorita temei pe baza campului semnatic al cunoasterii idenfiticat cu ajutorul celor doua metafore centrale “lumina mea” si “lumina altora”. Verbele la forma negativa “nu strivesc”, “nu ucid” si cele care arata o acceptare a universului fara a-l schimba, “iubesc” si “intalnesc” se opun verbului “sugruma”, facandu-se astfel separarea dintre poet si lume.

La nivel artistic, opera are ca principala metafora revelatorie a poeziei care apare inca din titlu “corola de minuni a lumii”si semnifica ideea cunoasterii luciferice. Ea este reluata in incipitul poeziei, iar semnificatia ei este completata prin folosirea unor verbe la forma negative “nu sporesc”, “nu ucid”. O alta metafora revelatorie care apare in poezie este metafora lumii care simbolizeaaza cunoasterea. Cele doua tipuri de cunoastere sunt redate prin asocierea elementelor de opozitie cu verbe sugestive care le pun si mai bine in evidenta: “Lumina altora/sugruma vraja nepatrunsului ascuns”, in timp ce eul liric blagian “spoveste”, “a lumii taina”/ […] nu micsoreaza, ci tremuratoare/mareste si mai tare taina noptii.

Mare parte din imaginile poetice din poezie se bazeaza pe asocierea unui element abstract cu unul concret. De exemplu, cele patru metafore – simbol care alcatuiesc “minunile corolei”si care se referea la temele creatiei blagien “flori si ochi si buze si morminte”. Alte figuri de stil avem epitetul metaforic si inversiunea “nepatrunsul ascuns” sau “intunecata zare”.

Metrica si prozodie

Poezia este alcatuita din 20 versuri libere (cu metrica variabila si cu masura inegala) al caror ritm interior reda fluxul ideilor si fantezia sentimentelor. Euforia versurilor sugereaza amplificarea misterului. Este prezenta tehnica ingambamentului, continurea unei idei in versurile urmatoare, scrisa cu litera mica “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu ucid”.

Concluzie

Avand in vedere aceste caracteristici, opera data este o arta poetica moderna cu influente de expresionism, interesul poetului fiind deplasat de la principiile tehnice poetice.

In opinia mea, poezia impresioneaza prin sentimentul poetic de contopire cu misterele universului, cu esenta lumii.

2 thoughts on “Arta poetica moderna – Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – L. Blaga (eseu)”

  1. Felix says:

    de ce apare atata “universal” ,nu e corect,”universul”?

    1. admin says:

      Ba da, este corect “universul”, multumim pentru ajutor!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *