Romanul social realist mitic (traditional) – Baltagul – M.Sadoveanu

avon.ro%20

Romanul social realist mitic (traditional)

Baltagul – Mihail Sadoveanu

 

Romanul

Romanul este specia literara a genului epic in proza de mare intindere cu personaje numeroase complexe si amplu caracterizate, cu o intriga complicata si actiune ampla.

Traditionalismul

Atitudinea culturala care exprima un atasament excesiv pentru valorile trecutului, ale traditiei, vazute intr-o pozitie de superioritate fata de cele noi.
In arta si literatura, termenul traditionalism intra in opozitie cu tendintele si valorile moderne.
In traditionalism, un loc privilegiat il ocupa folclorul national, sursa de inspiratie in creatia artistilor.
In literatura romana, de orientare traditionala au fost samanatorismul, poporarismul si gandirismul.

Curentul literar se realizeaza ca ideologie in jurul revistei “Gandirea”, in special, aparut la Cluj in 1921, sub conducerea lui Cezar Petrescu, mutata la Bucuresti in 1922, sub conducerea lui Nechifor Crainic, unde isi continua aparitia pana in 1944.

Dintre reprezentantii traditionalismului:
Adrian Maniu
Mihail Sadoveanu
Tudor Vianu
Mateiu Caragiale
Tudor Arghezi
Lucian Blaga
Ion Pilat
George Cosbuc
Octavian Goga

 

Baltagul

Incadrarea in perioada literara, gen, specie si curent literar

Publicat in perioada interbelica, Baltagul apartine genului epic, fiind un roman social, de tip traditional; in opinia lui George Calinescu fiind si un roman mitic, al transhumantei.
Baltagul este un roman al transhumantei deoarece se bazeaza pe urcatul si coboratul oilor. Oamenii isi sincrozineaza cursul vietii dupa plecarea cu oile pe munte a barbatului, in timp ce femeia sta acasa, avand grija de gospodarie, de copii si de produsele rezultate.

Baltagul este un roman social deoarece se realizeaza o fresca sociala prin ilustrarea categoriilor sociale in evolutie. Oamenii (satenii) isi organizeaza viata la sat.

De asemenea, opera este un roman mitic deoarece apar elemente legendare cum ar fi vrajitoria, magia, farmecele, care oricum nu se adeveresc, ele stand la baza genezei operei sau aflandu-se la subiectul acestuia.

Aparitia operei si geneza acesteia

Publicata in anul 1930, opera a necesitat un numar de doar sapte pana la zece zile de scriere deoarece se afla in mintea scriitorului de foarte mult timp. La baza inspiratiei scriitorului au stat 3 tipuri de surse: autobiografice, folclorice si mitice.

a) surse autobiografice
Intr-un interviu oferit de scriitor, acesta povesteste cum in calatoriile sale pe jos prin Moldova, a facut un popas la un han. Acolo a avut prilejul sa asculte doi jandarmi care vorbeau despre uciderea unui cioban caruia I s-au furat oile.

b) surse folclorice
Opera se inspira din teme, motive sau tipuri de personaje care apar in trei balade populare. Din balada populara “Miorita” se preia motto-ul operei “Stapane, stapane,/ Mai cheama s-un cine”, se preia motivul complotului si motivul transhumantei. Din balata populara “Salga” se preia tipul femeii justitiare. Din balada populara “Dolca” se preia imaginea cainelui credincios.

c) surse mitologice
Critica literara aseamana parte a povestii familiei Lipan cu legenda lui osiris, fost rege al Egiptului zeificat ca zeu ar fertilitatii dupa ce a fost ucis de fratele sau Seth pentru a-I urma la tron Sotia lui Osiris, Isis, mare preoteasa da nastere dupa moartea sotului sau, unui fiu, pe nume Horus. Dupa ce copilul creste, impreuna cu mama sa si insotiti de un caine, pleaca in cautarea ucigasului. In toare picturile rupestre, baiatul poarta in mana o arma cu doua taisuri asemanatoare unui baltag.

 

cel.ro%20

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *