Riga Crypto si lapona Enigel – I. Barbu

Aparitia si geneza operei

Opera literara “…” a fost inclusa in ciclul UVEDENRODE al volumul Joc scund publicat in anul 1930. Titlul volumului surprinde si alternativa existentiala a scrisului ca refugiu.

In scrierea operei, poetul foloseste o serie de simboluri pe care le explica Tudor Vianu in lucrarile sale de critica literara. Numele Enigel, dupa teoria criticului are la baza numele raului Ing ce curge in Rusia din N catre S de la frig la caldura, simbolizand pentru persoanjul feminin al poemului cautarea soarelui in cadrul transhumantei.

De asemenea, o alta alternativa a numelui e latinescul Angelus, femeia devenind un inger pentru salvarea existentiala a lui Crypto. Numele Crypto surprinde in primul rand, apartenenta ciupercii la plantele criptogene, cele care se inmultesc prin spori, simbol in poezie al involuntarului. Numele are la baza termenul grecesc “Cryptos”care inseamna tainuit sau ascuns, definirea mediului existential al ciupercii, ce nu-i permite evolutia.

Incadrarea in gen si specie literara, tehnica narativa

Opera apartine genului literar epic si este un poem alegoric in versuri, cu toate ca poetul o subintituleaza balada.

Poemul este specia literara a genului epic cu dimensiune mai ampla decat balada, in care se prezinta faptele unor personaje cu suflet nobil.
Alegoria este procedeul artistic complex care, cu ajutorul metaforelor, comparatiilor, epitetlor si inversiunilor surprinde in forma concreta, materiala, cu aspect abstract al existentei. Poemul de fata arata calea simbolica a 2 personaje in incercarea de a-si depasi evvolutia spre atingerea idealului.

Opera se incadreaza in modernism cu tendinte ermetice, fiind tipica pentru originalitatea barbiliana si impunerea simbolurilor incifrate.

Modernismul poetului se realizeaza prin tendinta catre figurile geometrice perfecte cu o semnificatie aparte (sfera, cercul, semnificand implinirea unui ciclu existential), metaforele in care apar simboluri precum soarele (cunoasterea totala), nunta (incercarea de a depasi o conditie existentiala), culesul (nunta, oul, universul in care este inglobat pamantul).
Tehnicile narative specifice poemului sunt: tehnica insertiei deoarece opera cuprinde povestirea in rama sau povestire in povestire si tehnica inlantuirii secventelor narative folosita in a doua parte a poemului.

Explicarea titlului

Opera, din punct de vedere morfologic, are ca titlu 2 substantive comune si 2 substantive proprii. Denotativ, cuprinde referiri la un rang social, o etnie si doua personaje literare.
In sens conotativ, titlul este o enumeratie cu ajutorul careia sunt surprinsi protagnonistii unei povesti de iubire imposibil de implinit. Riga Crypto, fiinta inevoluata, simbol material al lumii vegetale, doreste sa-si depaseasca existenta mediocra prin intermediul nuntii, iar fiinta alaturi de care vrea sa-si continue soarta este Lapona Enigel. Fiinta superioara ce-si canalizeaza destinul catre un ideal, fata este surprinsa in drumul catre soare, simbol al aspiratiei si cunoasterii depline, in calea ei, Ryga este un obstacol pe care incearca sa-l evite, nu pentru a-l rani insa.
Se realizeaza antiteza intre fiinta inferioara si cea superioara, opera devenind “Luceafar intors” prin conditia celor doi.


 

Opera are ca tema calea simbolica spre atingerea idealului si depasirea cinditiei. Subtema este reprezentata de iubire, povestirea cadru surprinzand o iubire implinita, iar povestirea pr-zisa o iubire imposibila ce are ca tinta depasirea conditiei.

Tehnica narativa utilizata este cea ca povestirii in rama sau a anaratiunii in naratiune. Povestirea cadru are ca simbol central menestrelul cu rol de staroste, iar povestirea pr-zisa are ca simbol pe Crypto si Enigel completati de soare.


STRUCTURA COMPOZITIONALA

Opera contine 2 secvente epice in care se trece de la o povestire mai restransa la una mai ampla. Secventa intai cuprinde primele 4 strofe si arata cadrul unei nunti reale, iar secventa a 2-a se intampla pana in finalul operei si prezinta in mod alegoric povestea imposibila de iubire dintre o fiinta vegetala si una umana. Secventele sunt unite intre ele prin simbol central al nuntii cu semnificatia de evolutie si trecerea de la o secventa la alta se realizeaza prin substantivul “camara”, spatiu inchis, umbros si racoros, din care s eajunge la mediul de viata al ciupercii.

Prima secventa

Poemul surprinde in incipit o adresare directa menestrelului, prin care este rugat sa rosteasca un anumit cantec in timpul nuntii. Sunt folosite epitetul “menestrel trist” si “mult indaratnic menestrel” pentru a sublinia starea de spirit a starelui. Menestrelul este caracterizat de tristerea si indaratnicia specifice celui care stie ca va strica petrecerea.

“Cantecul larg” defineste povestea de iubire imposibil de spus datorita finalului trist la o nunta in care veselia trebuia sa predomine. In ciuda dorului primit, menestrelul va rosti cantecul la finalul petrecerii cand atentia nu va fi atat de canalizata asupra lui.
Se remarca 2 moduri de zicere a cantecului “cu foc l-ai zis acum o vara/ Azi, zi-mi-l stins, incetinel”.

A doua secventa

Surprinde in mod alegoric povestea imposibila de iubire dintre fiinta vegetala si cea umana, ele fiind vazute prin calea instiatica de atingere a idealului.
Secventa debuteaza cu definirea celor doua medii existentiale vazute antitetic. Riga Crypto este regele buretilor sterp si incapabil sa-nfloreasca datorita formarii sale doar in faza incipienta (increat). Vesnicul tron al umezelii il caracterizeaza si este urat de supusi datorita lipsei fertilitatii.
In paralel, este surprinsa Enigel, fiinta umana dornica de a-si parasi locurile dominate de gheata intr-un proces simbolic al transhumantei. Cei doi se intalnesc pe mushciul padurii, simbol al lumii vegetative refuzate de fata. Cele trei chemari ale lui Crypto pot fi asemanate cu ale fetei de imparat din Luceafarul, poemul fiind numit in mod simbolic “Luceafar intors”.

In prima chemare cuprinde referiri la bogatiile din lumea vegetala “uite fragi tie dragi”. Raspunsul fetei face referiri la continuarea drumului spre soare, simbol al absolutului si al cunoasterii “eu ma duc sa culeg fragi fragezi mai la vale”.
A doua chemare face referire la depasirea conditiei, Riga Crypto dorind sa fie cules ca simbol al nuntirii. Prin nunta s-ar putea realiza depasirea conditiei parcurgandu-se drumul de initiere de la vegetal la uman. Fata il refuza si aceasta data, considerandu-l umed si plapand “Stai asteapta de te coace”.
Prin ultima chemare, drumurile celor doi se despart definitiv deoarece Riga Crypto vede in soare un cosmar existential “visuri sute de macel, ma despart e rosu mare”, “pete are fel de fel”, iar fata vede in soare cel ami de pret pentru pamanteni “ma-nchin la soarele intelept ca sufletu-i fantana-n piept si roate mare mi-e stapana ce zace-n sufletul fantana”. Apar aici doua simboluri incifrate ce acorda nuanta ermetica modernismului barbilian: roata – simbol al cercului, al ciclului inscris, fantana – simbol al cunoasterii de sine in aspiratia catre absolut.

Datorita refuzului fetei, Riga este supus luminii solare, cea care il omoara, simbolic devenind din ciuperca plapanda o ciuperca otravitoare. Riga va nunti ca o ciuperca otravitoare, asemeni lui nereusind sa-si depaseasca statutul si conditia.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *