Poem alegoric modern – Riga Crypto si lapona Enigel (eseu)

avon.ro%20

Poem alegoric modern 

Riga Crypto si lapona Enigel – Ion Barbu

Realizati un eseu structurat in care sa demonstrati ca o opera a lui Ion Barbu apartine modernismului de tip ermetic.

  • Incadrarea poetului in perioada literara si mentionarea altor scriitori
  • Etapele creatiei barbiliene + exemple
  • Receptare critica: Tudor Vianu si autoreceptare
  • Aparitia operei si mentionarea etapei in care se incadreaza
  • Indicarea ipotezei
  • Definitia poemului
  • Definitia alegoriei
  • Definitia modernismului
  • Elemente moderne la Barbu
  • Definitie ermetism
  • Comentarea titlului
  • Tema + subtema
  • Tehnica narativa
  • Comentarea povestirii – cadru + citate
  • Analiza simbolului menestrelului
  • Comentarea povestirii pr-zise, definirea personajelor, idealul fiecaruia in antiteza, calea initiativa, cele 3 chemari, simbolistica soarelui pentru ambele persoane, soarta lui Enigel
  • Comentarea finalului si nuntirea lui Crypto
  • Simbolurile din miturile fundamentale ale operei
  • Limbajul
  • Concluzie

Autor

Matematicianul Dan Barbilian se transpune in lumea literara cu numele Ion Barbu. Marturisind ca “pentru mine poezia e ca o prelungire a geometriei”, poetul isi controleaza demersul liric modernismului cu tendinte ermetice. Alaturi de Tudor Arghezi si de Lucian Blaga, Ion Barbu da conceptului modern de poezie noi valori, impunand o viziune poetica originala.

Teoretizare

Opera sa a fost teoretizata de critici literari precum Tudor Vianu, marele sau prieten G. Calinescu sau Felix Aderca. In 1927, opera lui Ion Barbu este impartita in 4 mari etape de catre F. Aderca: parnasianista, autoparnasca, expresionita si saradista. Tudor Vianu reia in 1935 aceasta clasificare, iar in studiul “Introducere” in poezia lui Ion Barbu “va fi identificata doar in 3 etape esentiale: parnasiana, baladic, orientala si ermetica.

Etape de creatie

Prima etapa a poeziei barbiliene se caracterizeaza prin obiectiva si impersonalitate. Poezii precum Panteism, Muntii Banchizele si Lava surprind peisaje impietrite, mineralizate, in care implicarea afectiva lipseste. Nevoia de obiectivare duce la incercarea de a cultiva poeziile cu forma fixa.

A doua etapa are origine in poezia balcanica si baladele orientale sau atohtone. Ca personaj esential al etapei este conturat Nastratin Hogeam, cel care simbolizeaza dorinta de cunoastere totala. Baladele poetului descriu cetatea Isarlâk, cetate turcita, pestrita in care oamenii isi cauta refugiul pentru a dobandi cunoastere, gest unic in literatura romana, Nastratin Hogea se ofera hrana vie multimii pentru a o ajuta sa evolueze. Dintre poeziile reprezentative se remarca domnisoara Husz, Nastratin Hogea la Isarlâk, Riga Crypto si Lapona Enigel.

Ultima etapa de creatie tinde catre expresia incifrata, tinzand astfel catre ermetism. Metaforele sunt greoaie, dar semnificative, iar intelesul lor se face doar pe baza simbolisticii, impuse de poet. Dintre poeziile semnificative in acest sens pot fi numite Oul dogmatic, Ritmuri pentru nuntile necesare, Timbru din ceas dedus.

Marturisirea autorului

Marturisirea lui Ion Barbu ca poet si matematician “Pentru mine, poezia e o prelungire a geometriei, asa ca, ramanand poet, n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei”. Tudor Vianu, Introducere in opera lui Ion Barbu: “Intuitia matematica nu curpinde obiecte concrete, ci o lume de esente ideale pe care spiritul le gaseste printre posibilitatile sale, fara sprijinul niciunei experiente. […] Lumea care i se releveaza este resimtita de el ca pura”.

Aparitie

Publicata initial in 1924, integrata apoi in ciclul UVEDENRODE din volumul Joc secund (1930), Riga Crypto si lapona Enigel, prin problematica si mijloace artistice, anunta dezvoltarea ulterioara a poeziei lui Barbu.

Ipoteza

Riga Crypto si lapona Enigel este subintitulata “Balada”, insa rastoarna conceptul traditional, realizandu-se in viziune moderna, ca un amplu poem de cunoastere si poem alegoric.

Teorie

Poemul este specia literara a genului epic cu dimensiune mai ampla decat balada, in care se prezinta faptele unor personaje cu suflet nobil.

Alegoria este procedeul artistic complex care, cu ajutorul metaforelor, comparatiilor, epitetlor si inversiunilor surprinde in forma concreta, materiala, cu aspect abstract al existentei. Poemul de fata arata calea simbolica a 2 personaje in incercarea de a-si depasi evvolutia spre atingerea idealului.

Modernismul reprezinta o orientare culturala manifestata la inceputul secolului 20, in care noul si inovatiaformelor se opuneau valorilor de tip traditional.

Modernismul poetului se realizeaza prin tendinta catre figurile geometrice perfecte cu o semnificatie aparte (sfera, cercul, semnificand implinirea unui ciclu existential), metaforele in care apar simboluri precum soarele (cunoasterea totala), nunta (incercarea de a depasi o conditie existentiala), culesul (nunta, oul, universul in care este inglobat pamantul).

Ermetismul este o tendinta generala in arta si in special in poezia moderna manifestata prin predilectia pentru esenta inefabila, ascunsa si de nepatruns a poeziei, dar si pentru limbajul artistic excesiv intelectualizat, greu de inteles.

Explicare titlu

Opera, din punct de vedere morfologic, are ca titlu 2 substantive comune si 2 substantive proprii. Denotativ, cuprinde referiri la un rang social, o etnie si doua personaje literare.

In sens conotativ, titlul este o enumeratie cu ajutorul careia sunt surprinsi protagnonistii unei povesti de iubire imposibil de implinit. Riga Crypto, fiinta inevoluata, simbol material al lumii vegetale, doreste sa-si depaseasca existenta mediocra prin intermediul nuntii, iar fiinta alaturi de care vrea sa-si continue soarta este Lapona Enigel. Fiinta superioara ce-si canalizeaza destinul catre un ideal, fata este surprinsa in drumul catre soare, simbol al aspiratiei si cunoasterii depline, in calea ei, Ryga este un obstacol pe care incearca sa-l evite, nu pentru a-l rani insa.
Se realizeaza antiteza intre fiinta inferioara si cea superioara, opera devenind “Luceafar intors” prin conditia celor doi.

Tema

Opera are ca tema calea simbolica spre atingerea idealului si depasirea cinditiei. Subtema este reprezentata de iubire, povestirea cadru surprinzand o iubire implinita, iar povestirea pr-zisa o iubire imposibila ce are ca tinta depasirea conditiei.

Tehnici narative

Tehnicile narative specifice poemului sunt: tehnica insertiei deoarece opera cuprinde si povestirea in rama sau povestirea in povestire si tehnica inlantuirii secventelor narative folosita in a doua parte a poemului.

Secvente si interpretare

Opera contine 2 secvente epice in care se trece de la o povestire mai restransa la una mai ampla. Secventa intai cuprinde primele 4 strofe si arata cadrul unei nunti reale, iar secventa a 2-a se intampla pana in finalul operei si prezinta in mod alegoric povestea imposibila de iubire dintre o fiinta vegetala si una umana. Secventele sunt unite intre ele prin simbol central al nuntii cu semnificatia de evolutie si trecerea de la o secventa la alta se realizeaza prin substantivul “camara”, spatiu inchis, umbros si racoros, din care s eajunge la mediul de viata al ciupercii.

Prologul contureaza in ptuine imagini atmosfera de la spartul nuntii. Primele patru strofe constituie rama nuntii povestite si reprezinta dialogul menestrelului cu “nuntasul fruntas”. Menestrelul (un trubadur medieval, un bard, caracteristic spatiului romantic apusean) e imbiat sa cante despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali, reprezentati a doua regnuri diferite “Enigel si riga Crypto”. Portretul menestrelului – poet este fixat prin trei epitete: “trist”, “mai aburit ca vinul vechi”, “mult indaratnic”, iar invocatia este repetata de trei ori, ceea ce determina ruperea lui de lumea cotidiana, intrarea in starea de gratie necesara zicerii acelui “cantec larg”.

Poemul surprinde in incipit o adresare directa menestrelului, prin care este rugat sa rosteasca un anumit cantec in timpul nuntii. Sunt folosite epitetul “menestrel trist” si “mult indaratnic menestrel” pentru a sublinia starea de spirit a starelui. Menestrelul este caracterizat de tristerea si indaratnicia specifice celui care stie ca va strica petrecerea.

“Cantecul larg” defineste povestea de iubire imposibil de spus datorita finalului trist la o nunta in care veselia trebuia sa predomine. In ciuda dorului primit, menestrelul va rosti cantecul la finalul petrecerii cand atentia nu va fi atat de canalizata asupra lui. Se remarca 2 moduri de zicere a cantecului “cu foc l-ai zis acum o vara/ Azi, zi-mi-l stins, incetinel”.

A doua secventa surprinde in mod alegoric povestea imposibila de iubire dintre fiinta vegetala si cea umana, ele fiind vazute prin calea instiatica de atingere a idealului.
Secventa debuteaza cu definirea celor doua medii existentiale vazute antitetic. Riga Crypto este regele buretilor sterp si incapabil sa-nfloreasca datorita formarii sale doar in faza incipienta (increat). Vesnicul tron al umezelii il caracterizeaza si este urat de supusi datorita lipsei fertilitatii.
In paralel, este surprinsa Enigel, fiinta umana dornica de a-si parasi locurile dominate de gheata intr-un proces simbolic al transhumantei. Cei doi se intalnesc pe mushciul padurii, simbol al lumii vegetative refuzate de fata. Cele trei chemari ale lui Crypto pot fi asemanate cu ale fetei de imparat din Luceafarul, poemul fiind numit in mod simbolic “Luceafar intors”.

Cele trei chemari ale lui Crypto

In prima chemare cuprinde referiri la bogatiile din lumea vegetala “uite fragi tie dragi”. Raspunsul fetei face referiri la continuarea drumului spre soare, simbol al absolutului si al cunoasterii “eu ma duc sa culeg fragi fragezi mai la vale”.
A doua chemare face referire la depasirea conditiei, Riga Crypto dorind sa fie cules ca simbol al nuntirii. Prin nunta s-ar putea realiza depasirea conditiei parcurgandu-se drumul de initiere de la vegetal la uman. Fata il refuza si aceasta data, considerandu-l umed si plapand “Stai asteapta de te coace”.
Prin ultima chemare, drumurile celor doi se despart definitiv deoarece Riga Crypto vede in soare un cosmar existential “visuri sute de macel, ma despart e rosu mare”, “pete are fel de fel”, iar fata vede in soare cel ami de pret pentru pamanteni “ma-nchin la soarele intelept ca sufletu-i fantana-n piept si roate mare mi-e stapana ce zace-n sufletul fantana”. Apar aici doua simboluri incifrate ce acorda nuanta ermetica modernismului barbilian: roata – simbol al cercului, al ciclului inscris, fantana – simbol al cunoasterii de sine in aspiratia catre absolut.

Datorita refuzului fetei, Riga este supus luminii solare, cea care il omoara, simbolic devenind din ciuperca plapanda o ciuperca otravitoare. Riga va nunti ca o ciuperca otravitoare, asemeni lui nereusind sa-si depaseasca statutul si conditia.

Trei mituri fundamentale de origine greaca sunt valorificate in opera poetului: al soarelui (absolutul), al nuntii si al oglinzii. Drumul spre sud al laponei are semnificatia unui drum initiatic, iar popasul in tinutul rigai est eo proba, trecuta prin respingerea nuntii pe o treaba inferioara. Impactul dintre ratiune (Enigel) si instict (Crypto), configurat prin cele doua simboluri “fiara batrana” si “faptura mai firava”, se soldeaza cu victoria ratiunii asupra instinctului.

Final

Finalul este trist deoarece Riga Crypto se transofrma intr-o ciuperca otravitoare, obligat sa nunteasca cu ipostaze degradate ale propriului regn, incercarea fiintei inferioare de a-si depasi limtele este pedepsita cu nebunia.

Limbaj

Limbajul artistic este foarte conturat, prezenta inversiunilor “mult-indaratnic”, “zice-l-as” si a vocativelor in prima parte a baladei evidentiaza oralitatea textului. Menestrelul este portretizat prin intermediul unei comparatii “mai aburit ca vinul”, dublata de un epitet “vinul vechi”, care sugereaza starea de gratie necesara rostirii poetice. Enumeratia “pungi, panglici, beteli cu funta” simbolizeaza valoarea estetica a textului. Pentru portretizarea celor doua personaje ale baladei se foloseste epitetul: Crypto este “sterp si naravas”, lapona fiind “mica”, “linistita” si “prea-cuminte”. Dialogul dintre riga Crypto si lapona se desfasoara in regim liric si prin repetitii: “Eu ma duc sa culeg/ Fragi fragezi mai la vale”. Limbajul dintre cei doi se realizeaza pe baza antitezelor, conturandu-se drama rigai Crypto: soare/ umbra, intuneric/ lumina, uscat/ umed, somn/ veghe. Se observa abundenta metaforelor “Ca sufletul nu e fantana/ Decat la om, fiara batrana/ Iar la faptura mai firava/ Pahar e gandul cu otrava.”

Concluzie

Urmarind toate caracteristicile mentionate anterior, prin intermediul operei Riga Crypto si lapona Enigel, Barbuy neaga o intreaga traditie literara, inlocuind ideea impusa ca dragostea este un miracol, poetul prezinta legea nemiloasa a iubirii (supravietuieste cel puternic, iar cel slab este sacrificat).

cel.ro%20

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *