Realism

1.Manifestare,
aparitie

Curent literar – artistic manifestat, pe plan European, la mijlocul secolului al XIX – lea (aprox. 1830 – 1880), care pune accentul pe relatia dintre arta si realitate.
  • Context istoric
  • Context filozofic
  • Manifest literar
– revolutia industrial; consolidarea burgheziei; dezvoltarea presei
–pozitivismul (A. Comte); dezvoltarea stiintelor naturii (Ch. Darwin)
– Balzac, Prefata la Comedia umana (1842); “literature e o oglinda complete a moravurilor sociale.”; Champfleury, Realismul (1857)

2.Trasaturi/principii estetice

 

– reflectarea veridica, obiectiva a realitatii/ a societatii
– impersonalitatea
– respinge imaginea artificiala a romantismului in folosul observatiei directe
– determinarea sociala, valoarea documentara; analiza psihologica
– lipsa de idealizare, mimesis
– sobrietate, obiectivitate
– reflectarea critica a societatii epocii

3.Surse de inspiratie/ teme

 

– lupta intre grupuri, clase sociale (banul, mostenirea, zestrea, parvenirea)

4.Raportul cu timpul

– aspect ale societatii contemporane
– veridicitate, verosimilitate

5.Personajul literar

– personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice
– analiza psihologica
– “specii sociale”
– complexitatea umana
– personaj exponential (invinsi sau invingatori); exponent al generalului (tipicul)

6.Stilul

– stil impersonal, obiectiv
– precizie, sobrietate
– limbajul – mijloc de individualizare a personajelor
– notarea amanuntului semnificativ; tehnica detaliului; descrieri minutioase

7. Specii cultivate/
Reprezentanti
in literatura universala

– specii dramatice: drama (sociala, psihologica, de idei) (Cehov, Tolstoi, Ibsen); comedia (Gogol)
– specii epice: schita (Cehov), nuvela psihologica, romanul (Balzac, Stedhal, Flaubert, Tolstoi, Dostoievski, Gogol, Dickens)

Reprezentanti
in literatura romana

– N. Filimon, I. L. Caragiale, I. Slavici, L. Rebreanu, G. Calinescu

 

Naturalism – doctrina estetica aflata in stransa relatie cu realismul, care, avand drept tinta fidelitatea fata de realitate, se concetreaza cu predilectie asupra aspectelor dure, brutale, ale acesteia, a cazurilor patologice, reducand adeseori fiinta umana la datele sale strict biologice. Pentru scriitorul naturalist, importante sunt mai ales starile fizice ale individului, manifestarile instinctuale datorate cel mai adesea unor dezlegari organice de natura nervoasa, ereditatea si mediul social fiind principalele cause care influenteaza comportamentul uman. Cel mai cunoscut scriitor naturalist a fost francezul Emile Zola. In literature romana, influente naturaliste se intalnesc mai cu seama in creatiile lui lui I.L. Caragiale, Barbu Stefanescu – Delavrancea si Liviu Rebreanu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *