Roman social realist de tip obiectiv – Ion de Liviu Rebreanu

Roman social realist de tip obiectiv

Ion

Liviu Rebreanu

Perioada literara interbelica schimba mentalitatea epocii datorita viziunii textelor poetice si in proza dezvoltate pe tendinte moderniste, realiste si traditionaliste. Scriitori precum: Vasile Voiculescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu se remarca in aceasta perioada datorita povestirilor, nuvelelor si romanelor care au vazut lumina tiparului sub incidenta acestor tendinte literare.

Liviu Rebreanu ramane in literatura ca un nuvelist si romancier a carui opera se afla la granita dintre realism si modernism.

Marile evenimente sociale viata rurala sau citadina, iubire sau razboiul sunt doar cateva teme ale operelor sale. Din sirul romanelor se desprind Ion, Rascoala, Padurea Spanzuratilor, romane care creeaza adevarate mentalitati sociale si tipuri umane.

In anul 1920 este publicat romanul “Ion”, roman ce a fost prefigurat de o nuvela si un alt schelet de roman.

Ipoteza

Opera literara Ion de Liviu Rebreanu apartine genului epic, ca specie literara este un roman social, obiectiv, apartinand realismului.

Definirea romanului

Romanul este specia literara a genului epic in proza de mare intindere cu personaje numeroase, complexe si amplu caracterizare cu o intriga complicata si actiune ampla.

Definirea romanului social

Romanul social este roman ce dezbate ca tema viata citadina a unei comunitati.

Citat reprezentativ

“Ion este cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane si cum procesul firesc al epicei este spre obiectivare, poate fi pus pe treapta ultima a scarii evolutive”.

Definirea realismului

Realismul este curentul literar aparut in context european la mijlocul sec. al 19-lea a carui estetica se baza pe reflectarea veridica a realitatii in arta.

Caracteristici ale realismului

Operele surprind o realitate neinfrumusetata, veridica, dar valorificata artistic. Se realizaza o fresca sociala prin ilustrarea categoriilor sociale in evolutie. personajul este reflectat cristic, in mediul existential care isi pune emprenta asupra evolutiei lui. Tipologiile umane reflecta in special apartenenta la o clasa sociala, distingandu-se astfel intelectul sau taranul. Tema de inspiratie este surprinsa prin viata sociala fie in mediul citadin, al orasului, fie al saturlui traditional. Se realizeaza o succinta analiza psihologica prin intermediul monologului interior sau reflectarea framantarii personajului de catre narator. Printre alte teme si motive literare se reflecta mostenirea si banul, in avutirea sau confruntarea intre grupuri sociale. Limbajul este artistic deoarece imbina mai multe registre stilistice cu scopul reflectarii veridice a spatiului si timpului plasarii actiunilor. Reperele sp-temporale sunt bine ilustrate.

Opera, dupa marturisirile scriitorului se bazeaza pe evenimente reale. In satul de bastina, Liviu Rebreanu a intalnit un taran pe nume Ion Pop al Glanetasului care i-a vorbit de pamant cu patima, s-a plans de faptul ca nu are pamant, pentru el fiind echivalent cu statutul social. In opera, il surprinde oe Ion, personaj principal al romanului si pe Titu Herdelea stand de forma despre pamant.

In acelasi sat intr-o duminica de sarbatoare, scriitorul a observat un taran iesit de la biserica, mergand peste hotare si aplecandu-se asupra pamantului si-a apropiat fata de pamant ca o sarutare, dar vazand ca cineva il priveste a fugit. La randul ei, scena se regaseste in roman atunci cand Ion saruta pamanturile lui Vasile Baciu. Avand o mentalitate rigida, lumea satului s-a confruntat cu o povste aparte o fata din sat pe nume Rodovica ramane insarcinata cu “cel mai becisnic flacau din sat”. Scriitorul o identifica pe aceasta cu Ana, personaj al romanului. Intre alte personaje regasite in lumea reala, se afla si Titu Herdelea si Zaharia Herdelea, realizati dupa prototipul sriitorului si al tatalui acestuia.

Romanul este realizat pe baza tehnicii circulare a sferoidului, viziunea de inceput si finala asupra drumului fiind panoramica.

Explicarea titlului

Titlul operei constituit morfologic dintr-un substantiv propriu, indica denotativ un nume inspirat din sfintii ortodocsi. Conotativ, titlul ilustreaza numele persoanjului principal, tipul taranului saraca pentru care pamantul inseamna demnitate, dar incapabil de a dobandi aceststatul moral indiferent ce ar face.

Geneza titlului

Surprinzand cele 3 scene din care se inspira in opera literara, scriitorul concepe o nuvela intitulata in final “Rusinea”, dupa care scrie un roman schemat intitulat “Zestrea”. In forma aproape finala, acesta se transforma in “Ion”, roman in doua parti intitulat “Blestemul pamantului” si “Blestemul iubirii”. Considerand insa ca personajul nu este blestemat in soarta sa, ci cade prada propriului glas, numele final al celor doua parti este glasul pamantului si glasul iubirii.

Tema operei

Tema operei este blestemul banului care urmareste personajul principal pe care il schimba si il distruge, facandu-l sa renunte la dragostea vietii pentru pamant.

Tipul de narator si perspectiva narativa

Tipul de narator omniscient si omniprezent, iar perspectiva narativa este obiectiva. Naratorul este detasat si nu se implica in faptele prezentate.

Comentarea incipitului

Incipitul prezinta locul in care se desfasoara actiunea si introduce cititorul in viata satului ardelean. Descrierea caselor ilustreaza prin aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdealea, Glanetasu) in desfasurarea actiunii. Crucea stramba de la marginea satului anticipeaza destinul tragic al personajelor.

Prezentarea scenei horei

Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica in care locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea lui Maxim Oprea. Aserea privitorilor reflecta relatiile sociale. Cele doua grupuri ale barbatilor sunt determinate de partea economica. Fruntasii satului si primarul discuta separat de tarani. Fetele neinvitate la dans privesc hora, iar mamele si babele vorbesc despre gospodarie. Copiii se amesteca in joaca printre adulti, iar intelectualii satului, preotul Belciug si familia invatatorului Herdelea vin sa priveasca fara sa se amestece in joc.

Surprinderea evolutiei personajului literar Ion

Personajul Ion este surprins in evolutie datorita ascultarii glasului pamantului si al iubirii. La inceput, Ion incearca sa obtina pamanturile lui Vasile Baciu, astfel Ana devina singura cale. Relatia om-pamant arata ca dincolo de aceste aspecte se poate vorbi si de conflictul tragic dintre om (nu intamplator taran) si o forta mai presus de calitatile individului. In fond, destinul personajului principal nu este marcat numai de confruntarile cu semeni de-ai lui, pe care ii domnina, cat si de relatia sa cu pamantul. Dorinta obsesiva a personajului de a avea pamant, il face sa-si bata joc de Ana si de copilul lor. Ana ajunge sa se sinucida, iar copilul moare de boala, dar viata lui Ion se incheie omeneste, prin intoarcerea in aceasta matrice universala. Astfel, Ion asculta glasul pamantului, ii face curte Anei, o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. Dupa ce ii distruge viata Anei prin comportamentul lui, sinuciderea ei nu-i trezeste regrete pentru ca in Ana sauin fiul lor nu vede decat garantia proprietatii asupra pamanturilor. Glasul iubirii il determina ca dupa ce ana moare sa inceapa sa-i dea tarcoale Floricai, maritata cu George atunci. Astfel ca glasul iubirii ii aduce moartea, fiind lovit de George. Fpatul ca este lovit nu este decat un instrument al destinului, George este arestat, Florica ramane singura, iar averea lui Ion devine a bisericii.

Asadar, evolutia personajului literar Ion este surprinsa in doua etape. Prima etapa este glasul pamantului, cand obtine averea lui Vasile Baciu prin Ana, iar a doua etapa este glasul iubirii cand incearca sa o recupereze pe Florica, gasindu-si moartea. Astfel, personajul decade datorita obsesiei pentru pamant, renuntand la unica lui dragoste, care in final, ii aduce moartea.

Evidentierea destinului personajului Titu Herdelea

Titu Herdelea este fiul sotilor Herdelea (Maria si Zaharia) mai avand inca doua surori Ghighi si Laura. Titu este un personaj complex, ii place sa studieze oamenii pentru a vedea reactiile lor, insa fara a face rau cuiva. A avut pentru o vreme o aventura cu Roza Lang, sotia unui invatator. El scrie poezii si citeste foarte multe carti si ziare de la preotul Belciug. Mai tarziu, lucreaza la un notar indemnat de parintii lui ca sa nu stea degeaba. Notarul si familia acestuia il trateaza cu respect pentru faptul ca scrie versuri. In aceasta perioada, afectiunea pentru Roza Lang scade, ajungand sa o uite. Sta un timp acsa, facand niste afaceri. Dupa ce nu mai suporta sa stea acasa in urma faptelor tatalui sau de a vota pe Bela Beck, pleaca din nou sa lucreze la notar, unde fiica acestuia se indragosteste de el, in timp ce el incepe sa simta ceva pentru Virginia Gherman. De la inceputul romanului, pana la sfarsitul acestuia cand pleaca din Romania, el socheaza prin complexitatea comportmenului sau.

Comentarea finalului

Finalul este reluarea incipitului “parca nimic nu s-ar fi schimbat” cu execeptia catorva oameni sinsi. Astfel, finalul devine o concluzie pentru obsesia lui Ion. Toate suferintele se pierd intr-un mod misterior. Totul se incheie cu imaginea raului Somes, exact cum a si inceput.

Clasificarea si tipologizarea personajelor

Personajul “Ion” este personaj principal si este tipul taranului obsedat de pamant, dar care evolueaza intre doua atitudini extreme in prima parte a romanului este convins ca dragostea nu ajunge in viata, in timp ce spre final isi da seama ca degeaba ai pamant daca persoana draga nu iti este alaturi. Astfel, personajul devine memorabil prin imaginea sa dura si plina de forta.

Personajul “Ana” este un personaj secundar, dinamic, realist si este tipul femeii nascute sub semnul nefericirii, fiind predesitnata unei existenta tragice, dar si tipul de femeie blanda, harnica, supusa, rusinoasa si fara personalitate care devine victima flacaului interesat numai de averea ei.

Personajul “Florica” este un personaj secundat, plat, pozitiv si este tipul femeii adolescentine.

Personajul “Titu Herdelea” este un personaj secundar, rotund, pozitiv, autobiografic si este tipul omului inteligent care sta departe de necazuri, dar in sinea lui stie tot ce se intampla.

Evidentierea modurilor de expunere si rolul lor

Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ. Descrierea initiala are, pe langa rolul obisnuit de fixare a coordonatelor spatiale si temporale, functie simbolica si de anticipare. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii, prin “stilul cenusiu” (Tudor Vianu). Dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica.

Registre stilistice

In roman este constata autenticitatea limbajului regional si diferenta limbajului in functie de conditia sociala. In roman se gasesc idverse procedee artistice precum personificari, epitete, comparatii sau hiperbole.

Concluzie

In concluzie, “Ion” de Liciu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv, avand toate trasaturile acestuia.

 

One thought on “Roman social realist de tip obiectiv – Ion de Liviu Rebreanu”

  1. maria says:

    Foarte folositor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *